Procurorul general al României, Gabriela Scutea, a vorbit la Euronews România despre faptele ce riscă să se prescrie în „Dosarul 10 august”.

Procurorul a explicat ce etape urmează dosarul, cine a dat ordinul intervenției și dacă politicienii care s-au aflat la conducere în acel moment vor mai fi audiaţi.

Nimic concret privind situaţia liderilor politici care au declanşat gazarea

Conform acesteia, în urma unor plângeri formulate de anumite grupuri care au susținut protestul din 10 august 2018 împotriva fostului ministru de Interne, Carmen Dan şi a fostului prim-ministru al României, Viorica Dăncilă, „nu va fi exclusă o audiere”.

„Există niște limite în ceea ce privește comunicarea noastră publică. Rezultă, în mod clar, din poziții adoptate din ONG-urile care i-au susținut pe protestatari, cât și a unor perosoane individuale că au formulat plângeri împotriva fostului ministru de Interne, împotriva fostului prim-ministru al României, împotriva unor conducători ai unor partide politice aflate la guvernare, în perioada respectivă, împotriva prefectului Municipiului București și apoi mai există și alte persoane cu funcții de o importanță mai redusă”, a menționat procurorul general al României pentru Euronews.

Conform procurorului, plângerile vor fi urmate de audieri sau reaudieri: „Au fost efectuate anumite audieri în momentul în care cauza s-a aflat la DIICOT, dar nu suntem în momentul în care să fie persoane suspectate pentru infracțiunile care sunt reținute autorilor principali cei trei conducători din Jandarmeria Română și secretarul de stat în MAI.”

Alţi jandarmi cercetaţi pentru vioenţele grave împotriva românilor care protestau

Gabriela Scutea a menționat pentru sursa citată că au fost identificați 20 noi suspecți, jandarmi cu funcție de execuție, care se aflau în stradă, în ziua de 10 august 2018.

Aceștia sunt acuzați că au depășit limitele legale ale intervenției, prin folosirea violenței în mod nejustificat şi au fost identificați în urma imaginilor filmate în Piața Victoriei:

„În cauză, unul dintre suspecții față de care s-au formulat acuzații încă din 2019 este un secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne. În privința acestuia, se reține infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, raportat la contribuția pe care a avut-o pe lângă comandantul misiunii, respectiv șeful Jandarmeriei Municipiului București.

În acest moment, nu excludem posibilitatea ca pe baza probelor care se vor mai administra în continuare să se poată stabili și alte tipuri de implicare ale unor responsabili din administrația centrală și locală, raportat la șirul dispozițiilor și ordinelor care au fost date în seara de 10 august 2018, pentru dispersarea manifestanților existenți în Piața Victoriei”, a explicat magistratul.

După patru ani de audieri, alte reaudieri

„Această posibilitate deja s-a materializat. Persoanele vătămate care au fost lovite de către jandarmi, în împrejurări afară din mulțime, acestea au spus că solicită identificarea persoanei care le-a agresat.

După ce s-a reușit această identificare, practic, lor li s-a luat o nouă declarație, în sensul de a li se stabili poziția, în legătură cu exercitarea acțiunii civile, de a stabili dacă au mai apărut elemente noi în privința urmărilor medicale care li s-au produs și pentru exercitarea deplină a dreptului la apărare, având în vedere dreptul de a depune probe în cadrul procedurii.

Nu excludem faptul că în raport de avansarea cu administrarea unor probe anumite persoane care au fost deja audiate, fie de procurorii militari, fie în perioada în care cauza s-a aflat la DIICOT să fie reaudiate.

Chiar astăzi s-a pornit pe calea unei probe destul de importante, în ceea ce ne privește, astfel încât constatările care vor rezulta din administrarea ei vor fi evaluate în sensul coroborării cu alte probe și eventualei necesități de reaudiere a unei persoane”, a precizat Gabriela Scutea.

„Au fost audiate toate imaginile de pe camerele din zonă”

Toate imaginile de pe camerele de supraveghere de la protestele din 10 august 2018 sunt la dispoziţia organelor de cercetare.

„Nu lipsesc părți. Nu avem momente care să nu fie documentate.

Este foarte posibil ca persoane private să nu ne fi pus la dispoziție, considerând că poate avem suficiente probe.

Momentele desfășurării protestelor și ale intervenției în forță sunt documentate.

Au fost vizionate și imaginile de pe acei suporți pe care erau stocate date audio-video care nu au putut fi accesate în etapa anterioară a cercetărilor la DIICOT.

Vom avea posibilitatea în raport de coroborare a probelor chiar să mai apară și alți suspecți, ținând cont de compararea atribuțiilor de serviciu pe care le aveau aceste persoane, de comunicațiile care au fost reproduse pe baza stațiilor de emisie-recepție ale Jandarmeriei și compararea cu imaginile video, să stabilim că de fapt avem elementele unor infracțiuni”, a menționat procurorul general al României.

Dosarul de urmărire penală constituit însumează în 121 volume

„O să mă refer la numărul persoanelor care au fost audiate după redeschiderea urmăririi penale, pentru că numărul total al celor audiați în 2018-2020 nu l-am contabilizat și este impresionant.

Dosarul de urmărire penală constituit însumează în acest moment 121 de volume. Sunt volume prin care am trecut personal, pentru a vedea care a fost raționamentul ordonanței acordate de către DIICOT și în legătură cu care vă pot spune că sunt foarte bine structurate din punct de vedere al organizării probelor pe persoane vătămate, în ordine alfabetică, apoi pe martori. Deci tot ceea ce este în dosar poate fi urmărit foarte ușor.

Tot în termeni de cifre a mai rezultat în felul următor: au fost efectuate opt procese verbale de vizionare a înregistrărilor audio-video și de asemenea 21 de procese verbale prin care aceste înregistrări au fost puse la dispoziția părților din dosar.

Au fost audiați 70 de martori, inclusiv martori care au fost propuși de persoanele vătămate în legătură cu modul în care au suferit aceste aleziuni. 22 de părți civile și patru persoane vătămate au fost audiate în acest interval din luna februarie până în prezent.

S-a efectuat corespondență electronică cu peste 400 de persoane vătămate, având în vedere drepturile prevăzute de lege pentru acestea, după redeschiderea urmăririi penale, respectiv în vederea garantării dreptului lor la apărare și dreptului de a participa într-o procedură echitabilă”, a precizat în detaliu procurorul general al României.