Potrivit unui editorial publicat de dw.com, președintele Volodymyr Zelenskyi este responsabil pentru criza de securitate creată în contextul scandalului demiterilor unor oficiali de securitate de la Kiev, deși ne aflăm în plin război.
Potrivit jurnaliștilor germani, acuzațiile președintelui la adresa acestora nu fac decât să acopere adevărata problemă: lipsa reformei, spune Eugen Theise. Demiterea șefului serviciilor de informații SBU Ivan Bakanov și a procurorului general Iryna Venediktova este asemănătoare cu un cutremur politic în Ucraina. În timpul unui război, s-ar aștepta la maximă solidaritate din partea unui guvern. Astfel de concedieri se înregistrează ca o respingere publică a celor mai apropiați confidenti.
Într-o adresă video de duminică, președintele ucrainean a spus că îi suspendă pe oficialii vizați. Singura lui critică exprimată a fost că prea mulți oficiali ai ambelor agenții din sudul și estul Ucrainei au dezertat după ce regiunile lor au fost ocupate de forțele ruse.
Poate că războiul l-a forțat pe Volodymyr Zelenskyy să-și schimbe abordarea față de politică după ce s-a înconjurat în principal de prieteni și foști parteneri de afaceri, se întreabă jurnaliștii germani. Acțiunile lui însă, par decisive doar la suprafață.
La început s-a vorbit doar de suspendare, nu de concediere. Biroul președintelui a anunțat ulterior că dorește să investigheze trădarea în ambele cazuri. Apoi situația s-a transformat brusc: marți, parlamentul i-a demis atât pe Bakanov, cât și pe Venediktova, la ordinul lui Zelensky. Nu s-a mai vorbit despre investigațiile anunțate cu o zi înainte.
„Acest joc de noroc ciudat al personalului dă impresia că fostul comediant și actor – care, după invazia rusă a țării sale, a fost transformat în conducătorul curajos al unei națiuni curajoase în fața ochilor lumii – s-a micșorat brusc. Într-un moment, de altfel, când ar fi trebuit să facă un pas și să-și asume responsabilitatea pentru greșelile confidentilor săi”.
Cazuri cunoscute de trădare și dezertare în rândurile serviciilor de informații au avut loc în primele săptămâni de război. Dar președintele a avut nevoie de luni de zile pentru a găsi o modalitate eficientă de a aborda în mod public situația. Poate cel mai senzațional exemplu este cazul generalului Andriy Naumov de la Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), care a fugit din Ucraina pe 23 februarie, cu o zi înainte de invazia rusă.
Naumov a fost mâna dreaptă a lui Bakanov la SBU. În doar câteva luni, patronul lui Naumov îl promovase la gradul de general al serviciilor de informații. În calitate de director al securității interne a Ucrainei, el ar fi avut sarcina să scoată în evidență corupția. Fuga lui Naumov a fost un motiv suficient pentru a-l concedia imediat pe Bakanov.
Totuși, Bakanov nu este problema, Zelenskii — care l-a numit șef al SBU — este problema. Dar Bakanov se întâmplă să fie cel mai bun prieten al lui Zelensky. Cei doi se cunosc încă de la grădiniță. Au studiat împreună la universitate și mai târziu au devenit parteneri de show business. Singurul motiv pentru numirea lui Bakanov este setea de putere a lui Zelensky și dorința de a controla SBU prin numirea unui prieten apropiat. În loc să admită că numirea a fost o greșeală, președintele a încercat în schimb să creeze o diversiune anunțând suspendarea lui Bakanov.
„Adevărul este că ambii bărbați poartă responsabilitatea pentru că nu au făcut curățenie în curtea SBU – care nu s-a bucurat niciodată de o bună reputație în Ucraina – înainte de invazia rusă. Pentru faptul că corupția, și acum trădarea, sunt încă la ordinea zilei”.
Jurnaliștii germani mai scriu că există multe indicii care sugerează că demiterile au fost efectuate cu acordul partenerilor occidentali. Zelenskyi nu numai că i-a criticat pe Bakanov și Venediktova în adresa sa video, dar a cerut și numirea rapidă a unui procuror anticorupție.
Ambasadorii G7 au criticat în repetate rânduri faptul că comisia de supraveghere a alegerilor din Ucraina nu a făcut nimic timp de doi ani. Până acum, președintele a ignorat în mare măsură cererile occidentale de acțiune. Așa cum a ignorat criticile legate de lipsa de voință politică a Kievului atunci când vine vorba de a încheia în sfârșit reforma serviciilor de informații.
„Reformele atât de esențiale pentru întărirea statului ucrainean vor trebui acum implementate în mijlocul unui război. Pentru aceasta, cei mai experimentați profesioniști sunt cruciali, și nu prietenii de grădiniță ai președintelui”.