Scurgere masivă de documente secrete: Uber a încălcat legile şi a folosit politicieni de top ca Biden sau Macron pentru lobby. În România și alte țări, compania a blocat accesul anchetatorilor la sistemele sale IT

Scurgere masivă de documente secrete: Uber a încălcat legile şi a folosit politicieni de top ca Biden sau Macron pentru lobby. În România și alte țări, compania a blocat accesul anchetatorilor la sistemele sale IT
Foto: Hepta - Abaca Press / AA/ABACA

O scurgere de informații confidențiale dezvăluie modul în care Uber a ignorat legile, a făcut lobby în secret pe lângă numeroși politicieni, a păcălit autoritățile și a exploatat violența asupra propriilor șoferi pentru a se extinde la nivel mondial. Cele 124.000 de documente acoperă perioada 2013 – 2017, când Uber era condusă de cofondatorul său Travis Kalanick, și includ peste 83.000 de e-mailuri, iMessages și mesaje WhatsApp, informează The Guardian.

Documentele arată că Uber s-a extins curtând premieri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni media, directorii fiind cânștienți că încalcă legea: „Suntem pur și simplu ilegali”. „Nu suntem legali în multe țări, ar trebui să evităm să facem declarații care să antagonizeze”, scrisese un alt director într-un mail. Comentând metodele pe care Uber avea să le implementeze pentru a „evita aplicarea legii”, un alt director a scris: „Am devenit oficial pirați”.

Emmanuel Macron, implicat în dosarul Uber

Printre mesaje se numără unele între Kalanick și Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania pe vremea când era ministru al Economiei.

De exemplu, în 2015, când un oficial al poliției franceze a părut să interzică unul dintre serviciile Uber în Marsilia, lobbystul Mark MacGann l-a căutat direct pe Macron, care i-a răspuns: „Voi analiza personal acest lucru. Acum să ne păstrăm calmul”.

Și, într-un alt moment, Macron a transmis Uber că a negociat o „înțelegere” secretă cu adversarii acesteia din guvernul francez.

În privat, directorii Uber i-au criticat pe politicienii care nu i-au ajutat. De exemplu, despre Olaf Scholz, atunci primarul orașului Hamburg, acum cancelar al Germaniei, un director din Uber a spus că e „un adevărat comediant”.

Și numele lui Joe Biden apare în dosarul Uber

Kalanick s-a întâlnit și cu Joe Biden, la un Forum Mondial de la Davos, pe vremea în care acesta era vicepreședinte al SUA. Biden întârziase la întâlnire, fapt ce l-a determinat pe cofondatorul Uber să spună: „I-am pus pe oamenii mei să-i spună că fiecare minut de întârziere e un minut mai puțin pe care îl va avea cu mine”.

După întâlnire, Biden se pare că și-ar fi modificat discursul pregătit la Davos pentru a vorbi despre un CEO a cărui companie ar oferi milioanelor de muncitori „libertatea de a lucra câte ore vor și de a-și gestiona viața așa cum doresc”.

Pe lângă Macron și Biden, directorii Uber s-au mai întâlnit cu premierul irlandez Enda Kenny, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu George Osborne, premierul britanic de la acea vreme.

Uber a făcut presiune pe politicieni pentru a schimba legislația în favoarea sa

Fișierele mai arată că Uber a subminat piețele de taximetrie și a făcut presiune pe politicieni să rescrie legile în interesul companiei. Potrivit unui document, Uber a alocat 90 de milioane de dolari pentru a se asigura că sunt modificate legislațiile privind taxiurile și munca.

În acest scop, compania și-a atras de partea sa personalități din țări precum Rusia, Italia și Germania, oferindu-le participații financiare în cadrul start-upului și transformându-le în investitori strategici.

De asemenea, Uber a dat sute de mii de dolari unor academicieni proeminenți pentru a realiza cercetări care să susțină teoriile companiei despre beneficiile modelului său economic.

Ce crede Kalanick despre violență

În ciuda sumelor cheltuite, Uber nu a avut succes pe linie. Iar cofondatorul Kalanick nu a avut nicio reținere să exploateze violența împotriva propriilor șoferi.

De exemplu, în contextul grevelor taximetriștilor și al revoltelor din Paris, Kalanick a ordonat directorilor francezi să încurajeze șoferii Uber să organizeze un contra-protest. Când i s-a atras atenția că șoferiii Uber ar putea deveni victimele violențelor, acesta a răspuns: „Cred că merită. Violența garantează succesul, iar acestor tipi trebuie să li se opună rezistență, nu? Evident că trebuie gândit locul și momentul potrivite”.

Modelul aplicat în Franța s-a repetat în Italia, Belgia, Spania, Elveția și Țările de Jos.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a susținut, însă, că acesta „nu a sugerat niciodată că Uber ar trebui să profite de violență în detrimentul siguranței șoferilor” și că orice sugestie în acest sens e falsă.

Reacția Uber în anchetele ce o vizau

Directorii Uber au și dezvoltat un protocol denumit „kill switch” pentru a se asigura că anchetatorii nu au acces la documentele importante ale companiei.

De exemplu, când un birou a fost percheziționat, directorii au trimis instrucțiuni personalului IT pentru a întrerupe accesul la principalele sisteme de date ale companiei. Astfel, anchetatorii nu au mai putut strânge probe.

Metoda, pentru care avocații companiei și-au dat acordul, ar fi fost folosită de cel puțin 12 ori în timpul unor descinderi în Franța, Olanda, Belgia, India, Ungaria și România.

Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că astfel de protocoale sunt o practică obșnuită în lum4a afacerilor și că nu au fost concepute pentru a obstrucționa justiția. Potrivit acestuia, Kalanick a fost niciodată acuzat de obstrucționarea justiției.

Cum răspunde Uber investigației The Guardian

Uber a recunoscut că a făcut „greșeli și pași greșiți”, dar a precizat că e o companie practic nouă din 2017, de când e condusă de Dara Khosrowshahi, actualul director g4neral.

„Nu am găsit și nu vom găsi scuze pentru un comportament din trecut care, evident, nu eîn concordanță cu valorile noastre actuale. Cerem publicului să ne judece în funcție de ce am făcut în ultimii cinci ani și în funcție de ce vom face în anii următori”, a transmis compania.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`