Pentagonul lucrează la un nou plan menit să-i întărească poziția în concurența cu China și Rusia: baloanele cu aer cald, potrivit Politico. Statele Unite își doresc ca baloanele să ajute la depistarea și distrugerea armelor supersonice produse în China și în Rusia.
Potrivit unei analize realizată de Politico, un număr de baloane care pot zbura la altitudini cuprinse între 20.000 și 300.000 de metri, vor fi integrate în rețeaua de supraveghere a Pentagonului și, în viitor, vor putea fi folosite în depistarea armamentului supersonic.
Poate părea un concept științifico-fantastic, dar o serie de documente ale Pentagonului indică faptul că tehnologia trece de la divizia de cercetare a Departamentului Apărării la serviciile militare.
„O serie de platforme de mare sau de extrem de mare altitudine prezintă multe beneficii în privința rezistenței lor, în privința capacității de manevră, dar și în privința flexibilității altor utilități”, a transmis Tom Karako, consilier principal în Programul Internațional de Securitate și director de program în Proiectul de Apărare Antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Pentagonul continuă să investească în asemenea proiecte, astfel încât armata să poată folosi baloane pentru o varietate de misiuni.
În ultimii doi ani, Pentagonul a cheltuit aproximativ 3,8 milioane de dolari pe proiecte legate de baloane. Potrivit documentelor bugetare, instituția intenționează să cheltuiască 27,1 milioane de dolari în anul fiscal 2023 pentru a-și continua activitatea într-o varietate de domenii.
În luna august a anului trecut, China a surprins Pentagonul testând o rachetă nucleară supersonică, care totuși și-a greșit ținta cu aproximativ 40 km.
Rusia și-a accelerat producția armamentului supersonic ca ripostă la retragerea SUA din Tratatul împotriva Rachetelor Balistice din 2002. În martie, guvernul rus a pretins că va lansa o rachetă supersonică în cursul unui atac din Ucraina, aceasta fiind prima oară când o asemenea rachetă ar fi fost folosită.
Începând cu anii 1950, NASA a apelat la baloane pe bază de heliu, iar în ultimii ani armata a experimentat astfel de sisteme la altitudini mai mici.
Totodată, sectorul privat investește în această piață, iar în anul 2017, în urma uraganului Maria, Alphabet a apelat la baloane ca să poată furniza comunicații de telefonie mobilă în Puerto Rico.
În anul 2010, armata investea într-un program de spionaj care, în cele din urmă, a fost suspendat în 2017. Proiectul este cunoscut sub inițialele JLENS (Joint Land Attack Missile Elevated Netted Sensor System. n. red.). Începând din 2015, NASA a lansat manevre pe o perioadă de trei ani ca să se hotărască dacă să achiziționeze sau nu sisteme JLENS de la Raytheon, însă proiectul a căzut.
Armata a hotărât să renunțe la program, deoarece JLENS costa aproape $2 miliarde și era menit să fie folosit de Comandamentul Central al SUA (USCC).
„Dacă ne-am maturiza și dacă am trece peste eșecul JLENS, pentru dirijabile, baloane și aerostate viitorul ar putea fi luminos”, afirmă Karako.