Alina Gorghiu (PNL), președintele interimar al Senatului, reacționează după ce Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a anunțat că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România, din cauza modului în care țara noastră a transpus directiva privind avertizorul de integritate.
Gorghiu explică faptul că legea nu a fost deocamdată promulgată, ci a ieșit într-o anumită formă din Senat, iar la Camera Deputaților a suferit niște modificări ce „au generat controverse”.
Acesta a mai precizat că legea transpune o directivă europeană, prin urmare e normal ca reprezentanții Comsiiei Europene să urmărească acest proces legislativ, mai ales că termenul de transpunere a fost de mult timp depășit. „Dacă în urma analizei se va ajunge la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, acestea se vor face”, a punctat liderul liberal.
„Suntem în contact permanent cu cei de la Comisia Europeană în privința transpunerii de directive, dar și pe alte teme. Legea nu a fost deocamdată promulgată. Ea a ieșit într-o formă agreată din Senat, dar au fost anumite modificări la Camera Deputaților care au generat controverse. Este o lege care transpune Directiva (UE) 2019/1937, deci e firesc ca Comisia Europeană să urmărească modul în care se realizează acest proces legislativ. Termenul de transpunere a fost deja cu mult depășit. Dacă în urma analizei se va ajunge la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, acestea se vor face”, a declarat Alina Gorghiu.
Reacția lui Gorghiu vine după ce Kovesi a anunțat că ia în calcul să se sizeze Comisia Europeană pentru activarea în cazul României a mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept, din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.
„Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în comunicatul șefei Parchetului European.
Kovesi va mai lua în calcul în analiza sa și faptul că Parchetul European nu a primit încă cei 9 procurori delegați suplimentar, față de cei desemnați deja, și că „a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale”.