Laura Codruța Kovesi lovește într-o mare rețea de fraudare a fondurilor europene din România. Percheziții masive sunt în plină desfășurare

Percheziţii de amploare se desfășoară marți în județul Timiş, într-un dosar de fraudare a fondurilor europene. Cercetările sunt efectuate sub coordonarea Parchetului European, la conducerea căruia se află fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Rețea de fraudare a fondurilor europene din România destructurată de Parchetul European

160 de percheziții de locuințe sunt în curs de desfășurare în cadrul dosarului de fraudare a fondurilor europene. Paguba depășește 5 milioane de euro.

„Parchetul European a acționat împotriva unui grup infracțional organizat activ în România și Austria. De la primele ore ale dimineții, 160 de percheziții domiciliare sunt în curs de desfășurare, inclusiv la locuințele unor funcționari publici și la sediile unor instituții publice, în cadrul unei anchete care durează de 6 luni privind o presupusă fraudă privind fonduri europene și românești de peste 5 milioane de euro, spălată printr-un mecanism financiar complex. Aproximativ 30 de persoane vor fi duse la audieri”, se arată într-un comunicat de presă.

Politică - 13 dec, 11:55

DNA a cerut documente de la AEP despre partidul Dianei Șoșoacă. Precizările Autorității (VIDEO)

Acuzațiile aduse de procurorii europeni

În anul 2017, un grup infracțional organizat a înființat peste 150 de societăți comerciale fictive pe care le-a folosit pentru a obține în mod fraudulos fonduri europene și naționale.

„Aceste societăți au solicitat finanțare publică pentru a achiziționa echipamente sau bunuri pentru operațiunile zilnice, pe baza unor documente inexacte, incomplete sau false, sau au utilizat facturi fictive pentru achiziționarea de active fixe, echipamente sau bunuri. În cele mai multe cazuri, echipamentele sau bunurile enumerate ca fiind achiziționate în cadrul proiectelor nu au fost achiziționate în realitate, aceleași echipamente sau bunuri fiind utilizate în mai multe proiecte.

Sumele obținute de la bugetul Uniunii Europene și de la bugetul național de către societățile respective erau de obicei retrase în numerar de la bancomate de către diverse persoane din anturajul membrilor grupului organizat, după care le erau predate acestora. Ulterior, sumele erau folosite pentru achiziționarea de bunuri sau servicii în numele altor persoane fizice sau juridice pentru a ascunde originea ilicită”, mai arată sursa citată.