Parlamentul UE a votat o parte din planul Green Deal, dar Europa se întoarce la cărbune. Cum stă România la consumul de cărbune

Comisia Europeană a publicat o propunere de îmbunătățire a punerii în aplicare și a respectării dispozițiilor privind mediul. Pentru prima dată, Comisia are în vedere utilizarea de sancțiuni împotriva țărilor partenere care încalcă un acord multilateral – Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Timmermans promite un buget de 100 de miliarde de euro pentru biodiversitate

Spre exemplu nu se prea înțelege dacă sancțiunile se vor aplica și în cazul acordului UE-Mercosur, care, în forma sa actuală, reprezintă o amenințare la adresa pădurilor. Acordul de la Paris conține o protecție foarte slabă pentru păduri, astfel încât solicitarea respectării acestuia va avea un impact redus asupra prevenirii defrișărilor.

Frans Timmermans a prezentat Legea privind refacerea naturii care vizează refacerea ecosistemelor deteriorate ale UE: 80% din habitatele europene sunt în stare proastă. Aceasta este prima legislație majoră în materie de biodiversitate în UE de la Directiva Habitate din 1992 și a fost anunțată în paralel cu propunerea Comisiei de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor până în 2030. Scopul legii este de a evita colapsul ecosistemelor. Din punct de vedere politic, scopul este de a realiza o parte din „Green Deal”. Bugetul pentru biodiversitate din cadrul financiar multianual este de aproximativ 100 de miliarde de euro, iar finanțarea acțiunilor Legii privind refacerea naturii va fi inclusă în acest buget.

Certificate de emisii cu cântec la prima întâlnire, aprobate miercuri

Parlamentul European a votat în favoarea mandatelor pentru negocierile privind sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), sistemul de ajustare la frontiera de carbon (CBAM) și Fondul social pentru climă. Votul este a doua încercare a Parlamentului de a aproba mandatele, deoarece o majoritate progresistă a respins eforturile unei alianțe a combustibililor fosili, formată din deputați europeni conservatori și de dreapta, de a scăpa de subiectul ETS în timpul ultimei ședințe plenare.

Propunerile ar trebui să ajute la reducerea mai rapidă a emisiilor în cadrul pieței de carbon a Uniunii Europene, elementul central al unui pachet legislativ care vizează reducerea producției nete de gaze cu efect de seră a UE cu 55% până în 2030, față de nivelurile din 1990.

De data aceasta, majoritatea legislatorilor au susținut o propunere de eliminare treptată a permiselor gratuite de CO2 pentru industrii până în 2032 și de înlocuire a acestora cu o taxă pe carbon pentru oțel, ciment și alte produse importate, menită să pună pe picior de egalitate firmele europene și cele din alte țări.

„În sfârșit am reușit. Am adoptat cu o majoritate uriașă cea mai puternică lege a climei din toate timpurile”, a declarat Peter Liese, principalul legiuitor al Parlamentului privind piața carbonului.

Industria este nemulțumită ca de obicei

Industria a făcut presiuni pentru a-și păstra permisele gratuite, care le permit să emită o parte din CO2 fără să plătească taxe – un sistem despre care criticii spun că va elimina stimulentul de reducere al poluării industriale. Piața europeană a carbonului, sau „sistemul de comercializare a emisiilor” (ETS), obligă centralele electrice și fabricile să cumpere permise de CO2 atunci când poluează și limitează numărul de permise disponibile spre a fi cumpărate.

Cu toate acestea, Parlamentul a redus piața de carbon planificată de UE pentru clădiri și transporturi iar unele țări se tem că ar putea crește facturile la combustibil. Aceștia au spus că noul sistem ar trebui să se aplice sectorului comercial începând cu 2025 și să excludă gospodăriile, o mișcare despre care Bruxelles-ul a avertizat că ar putea duce la riscul ca Europa să nu-și atingă obiectivele climatice.
Comisia UE a consolidat alte părți ale propunerii, sprijinind extinderea pieței carbonului pentru a acoperi 100% din emisiile generate de transporturile maritime internaționale către și dinspre UE începând cu 2027, față de 50% cât propusese Bruxelles-ul.

Au fost adoptate amendamentele care vizează restricționarea accesului investitorilor financiari la piața carbonului, în ciuda avertismentelor băncilor care au spus că acest lucru ar reduce lichiditatea acesteia.

Zilele astea însă chiar în interiorul UE se vorbește tot mai mult de trecerea la cărbune ca măsură de urgență și temporară

Cel mai probabil UE va înlocui livrările de cărbune rusesc cu cele ale altor mari producători de cărbune, precum SUA, Australia, Columbia și Africa de Sud, având în vedere orientarea recentă a unora dintre țările europene spre cărbune, în contextul în care Rusia a redus livrările de gaze și înainte de termenul limită din august pentru reducerea importurilor de cărbune rusesc.

Germania și Austria au anunțat planuri de a-și pune în funcțiune centralele pe cărbune pentru a reduce consumul de gaz și pentru a reface instalațiile de stocare a gazului. Dar oricum, UE a luat deja măsuri suplimentare împotriva cărbunelui rusesc, propunând interzicerea importurilor de cărbune începând cu jumătatea lunii august, ca parte a celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina.

Datele Eurostat arată că, în 2020, Rusia a furnizat mai mult de jumătate, cu 55,6%, din importurile de huilă ale UE, urmată de SUA, cu 17,2%, și Australia, cu 15,3%. Alți furnizori importanți sunt Columbia, Africa de Sud, Indonezia și Canada.

De asemenea, ponderea importurilor de cărbune termic din Rusia în UE se ridică la aproape 70%, potrivit analizei Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles. Germania și Polonia sunt deosebit de dependente de cărbunele termic din Rusia.

Stocurile de cărbune, la cel mai ridicat nivel din ultimii 2,5 ani

Datele recente compilate de Montel, un furnizor de informații pentru piețele europene de energie, au arătat un vârf al stocurilor de cărbune în Europa începând cu ianuarie 2020. Stocurile combinate de la principalele terminale din Amsterdam, Rotterdam și Anvers (ARA) au ajuns la aproape 6,5 milioane de tone în această săptămână, potrivit Montel.

Datele VesselsValue, compilate de Montel, au arătat, de asemenea, că șapte nave au fost expediate în Olanda, Spania și Polonia în această lună de la terminalul de export Richards Bay din Africa de Sud, în raport cu doar una către Franța anul trecut.

Marco Giuli, analist politic asociat la European Policy Centre (EPC), a declarat că: „În general, se așteaptă ca înlocuirea unor cantități de gaz cu cărbune pentru producerea de energie electrică să crească emisiile europene pe termen scurt. Cu toate acestea, nu trebuie să confundăm o măsură de urgență, temporară, cu o revenire a cărbunelui”, a avertizat Giuli.

„În al doilea rând, se așteaptă ca reactivarea temporară a capacității de cărbune să fie ținută în frâu și de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și de faptul că va fi limitată și de trecerea de la gaz la cărbune în alte țări – de exemplu, în Asia de Sud”, a explicat Giuli.
Pentru a limita și mai mult impactul asupra emisiilor, UE ar trebui să acorde prioritate măsurilor din partea cererii, a subliniat el.

Capacitatea globală a centralelor pe cărbune în curs de dezvoltare s-a redus cu 13% în 2021, potrivit celui de-al optulea studiu anual al Global Energy Monitor cu privire la proiectele de centrale pe cărbune, dar sunt necesare reduceri mai drastice pentru a atinge obiectivele climatice. Potrivit unei analize Rystad Energy, dacă conflictul din Ucraina continuă și se agravează, producția de cărbune din Europa ar putea crește cu 11% în 2022.

Unde se situează țările europene în obiectivul de a renunța la cărbune în contextul războiului din Ucraina? Dar România?

În mod normal programul european Green Deal vizează teritoriile cele mai dezavantajate din punct de vedere economic și social în fața tranziției energetice, în special cele dependente de cărbune.
Pentru a atinge obiectivele Comisiei Europene, este necesar să se înregistreze progrese în șapte țări-cheie, iar planurile de desfășurare a energiei eoliene și solare trebuie să crească cu o treime.

Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al Organizației Națiunilor Unite avertizează că, dacă omenirea continuă să se bazeze pe infrastructura de combustibili fosili planificată și existentă, ne vom confrunta cu o creștere periculoasă a temperaturii cu trei grade până la jumătatea secolului.

În ultima vreme, mai multe state membre europene au anunțat obiective de eliminare treptată a cărbunelui. Potrivit unui raport din 2019 al organizației Europe Beyond Coal, 15 țări europene (din UE și din afara UE) au anunțat un astfel de obiectiv până în 2030 (Regatul Unit, Irlanda, Franța, Italia, Portugalia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Austria, Slovacia, Ungaria) sau după 2030 (Germania).

România va reporni centralele electrice pe bază de cărbune

În prezent, centralele hidroelectrice din România au o capacitate totală de 6.644 MWh, adică 35,8% din total. Centralele pe bază de hidrocarburi (gaz, păcură grea) au o putere totală de 2.835 MW (15,4%), reactoarele nucleare – 1.413 MW (7,6%), panourile fotovoltaice – 1.393 (7,5%) și centralele pe biomasă – 106,8 MW (0,6%).

România va trebui să repornească, în regim de forță majoră și temporar, centralele pe cărbune, această soluție având ca scop obținerea independenței energetice într-un timp cât mai scurt, spune ministrul Mediului, Tanczos Barna, citat de energyindustryreview.com.

Producția netă de cărbune a României a totalizat, în primele 11 luni din 2021, 2,958 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 17,5% (440.800 tep) mai mare decât în perioada similară din 2020, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată, România a importat 440.600 tep de cărbune net, cu 38.700 tep (9,6%) mai mult față de cantitatea importată cu un an înainte, în perioada similară.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a estimat pentru anul 2021 o producție de cărbune de 3,020 milioane tep, în creștere cu 9,9% față de 2020, și importuri de 370.000 tep, în scădere cu 12,1%. Pentru 2022, CNSP prognozează o producție de 2,935 milioane tep, în scădere cu 2,8%, și importuri de 270.000 tep, în scădere cu 27%.

Potrivit Strategiei Energetice Naționale, producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, continuând tendința de diminuare a utilizării cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020).
Pentru 2030, rezultatele modelării în scenariul optim ales arată că energia produsă din cărbune va înregistra o ușoară scădere, la 15,8 TWh, și va avea o pondere de 20,6%.

Centralele termice din România au o vechime medie de 44 de ani, cea mai veche fiind Paroșeni, pusă în funcțiune în 1964, iar cea mai nouă – unitatea 2 a termocentralei Craiova, în 1989. În țară mai sunt active 17 exploatări miniere de cărbune, dar unele dintre ele sunt în curs de închidere. Cea mai veche mină de cărbune din România, deschisă la Petrila în 1859, a fost închisă în octombrie 2015.

Următoarele ar trebui să profite de noua politică a UE: Complexul Energetic Oltenia (companie care deține în proprietate minele din bazinul Olteniei, plus cele trei centrale electrice pe lignit: Turceni, Rovinari și Craiova) și Complexul Energetic Hunedoara (deținătorul titlular al minelor de huilă din Valea Jiului și al centralelor electrice de la Deva și Paroșeni). Complexul Energetic Oltenia va renunța la cărbune începând cu anul 2026. Doar trei grupuri, totalizând 1.000 MW, vor fi menținute ca rezervă strategică, până în 2030. Energia produsă pe cărbune va fi produsă doar în caz de nevoie.