Un tezaur vechi de peste 2000 de ani a fost găsit într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure.
Narcis Carţiş, căutătoul de comori din judeţul Mureş, a descoperit tezaurul care conținea circa 300 de monede din argint şi de bronz.
În momentul în care a găsit comoara, bărbatul a spus că a simţit o bucurie imensă, iar după ce a descoperit în el mai multe monede, a anunţat Muzeul Judeţean Mureş. Narcis Carţiş este pasionat de istorie şi în urmă cu un an şi jumătate a obţinut autorizaţie de detectorist. De atunci a făcut trei descoperiri arheologice de excepţie: un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme şi actualul tezaur de la Sângeru de Pădure.
„Caut extrem de mult şi din pădurea asta am făcut cam 50 la sută, jumătate de pădure deja e detectată, dar astfel de descoperiri sunt chestii de noroc. Nu poţi să ai o strategie, nu poţi să ştii unde găseşti ceva. Totul ţine de noroc şi insistenţă în ceea ce faci. Când auzi sunetul acela nu poţi să ştii ce ai găsit, fiindcă la fel sună şi la alte metale, nu poţi să ştii ce ai în pământ. E o bucurie ce am trăit când am văzut ce am găsit, e a treia oară când descopăr ceva valoros. Prima oară am urlat în pădure de bucurie – am găsit patru tertadrachme cu 200 de ani înainte de Hristos (monede de argint din Grecia Antică, n.r.). Dacă vin la detectat, nu vin pentru o oră sau două, fiindcă atunci pierd vremea, plec la 12 şi vin seara. Nu poţi să mergi după hărţi fiindcă nu sunt, trebuie doar să ai noroc”, a declarat detectoristul Narcis Carţiş.
Şefa secţiei de Arheologie a muzeului, Nicoleta Man, a mers împreună cu o echipă de specialişti la locul descoperirii.
„Această descoperire intră în categoria descoperirilor întâmplătoare făcute de către căutătorii de comori care sunt destul de mulţi în judeţul Mureş. Zona aceasta ne rezervă din ce în ce mai multe surprize pentru că în ultimii doi ani au apărut chiar foarte multe descoperiri – monetare, inclusiv tezaure de bijuterii dacice. Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană. Era o practică obişnuită de a ascunde avuţiile, cele acumulate în decursul unei generaţii sau mai multe generaţii, asta vom stabili în momentul în care vom determina perioada de acumulare a tezaurului. Prin practica vremii erau depuse într-o oală, în acest caz este vorba despre o oală romană care, după pastă şi formă, este produsă în atelierele de la Cristeşti. În interior apar urme de cocleală de bronz, deci s-ar putea ca pe lângă monedele de argint să fie şi monede sau obiecte de bronz”, a declarat Nicoleta Man, conform Agerpres.
Arheologii prezenţi la locul descoperirii au arătat că vasul este din antichitate şi nu a mai fost deranjat de când a fost îngropat.
Detectoriştii sunt recompensaţi de către muzeu cu 30-40% din valoarea bunului descoperit, iar în cazul unei descoperiri de excepţie se mai adaugă încă 15%.