Guvernul de la Stockholm pare pregătit să supraviețuiască unui vot de încredere marți, cu ajutorul unei parlamentare care a căutat să obțină garanții că Suedia îi va sprijini pe kurzii din nordul Siriei în ciuda obiecțiilor venite dinspre Turcia, care blochează candidatura suedeză pentru aderarea la NATO, transmite Reuters.
Parlamentara suedeză independentă Amineh Kakabaveh, care are origini irano-kurde, spune că se va abține de la votul pe moțiunea care a fost depusă de opoziția de centru-dreapta împotriva ministrului suedez al justiției, Morgan Johansson, căruia i se reproșează că activitatea infracțională din țară este tot mai mare.
Fără votul lui Kakabaveh, moțiunea ar urma să primească doar 174 de voturi, cu unul mai puțin decât cele 175 necesare pentru a fi adoptată.
„Am ajuns la concluzia că mă voi abține de la vot”, a declarat parlamentara independentă pentru televiziunea publică SVT.
Premierul Suediei, Magdalena Andersson, anunțase că ea și social-democrații suedezi se vor retrage din componența guvernului dacă ministrul său va fi înlăturat din funcție.
Votul vine într-un moment sensibil al negocierilor cu Turcia, care momentan blochează aderarea Finlandei și Suediei la NATO, cărora le reproșează printre altele că găzduiesc persoane care au legături cu mișcările kurde care au fost încadrate în lista organizațiilor teroriste de către Ankara, Unitățile de Apărare a Poporului (YPG) și Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK).
De altfel, Turcia plănuiește o nouă incursiune militară în nordul Siriei și spune că nu va aștepta permsiunea SUA în acest sens.
Kakabaveh, ea însăși fostă luptătoare în ramura kurdă a armatei irakiene, a declarat vineri pentru Reuters că va ajuta guvernul Suediei dacă acesta afirmă că îi sprijină pe kurzi și că „oamenii care vin în Suedia din acele organizații nu sunt teroriști”.
Kakabaveh a mai salvat-o o dată pe Magdalena Andersson în noiembrie, când prima femeie premier din istoria Suediei a fost forțată să demisioneze după nici o zi în funcție.
Andersson a promis că Suedia va aprofunda cooperarea cu Partidul sirian Uniunea Democratică, un grup de kurzi pe care Ankara îl consideră, ca în cazul YPG, a fi parte din PKK. Pe altă parte, SUA, UE și Suedia consideră și ele că PKK este o organizație teroristă, însă văd YPG ca pe o entitate separată.
PKK a condus o insurgență în Turcia începând cu anul 1984, insurgență în care au fost ucise peste 40.000 de persoane.