România după DNA: "Corupţia nu dispare, se transformă. Au început şi la noi să apară tot felul de masonerii din astea parapolitice, deci băieţii se adaptează"

Lupta DNA împotriva corupției continuă, dar și penalii încep să se adapteze. Unii părăsesc scena, iar alții le ia locul. Clasa politică trebuie schimbată cu totul, pentru ca furtul și abuzul în serviciu să fie tăiat din rădăcină. Locul baronilor trebuie luat de tineri care vor să reformeze actualul sistem și să conducă România spre Schengen.

Dincolo de zidurile închisorilor în care se adună marii corupţi, ţara începe să respire şi să palpite sub presiunea unor aşteptări tot mai mari: se vorbeşte despre schimbări de mentalitate, despre o primenire a clasei politice şi chiar despre o remodelare a întregii societăţi. Dar ce vine în loc?

“Asta nu-i treaba Justiţiei penale, e treaba noastră, ca societate civilă şi ca ţară. Dacă ajung la putere alţi oameni care se vor comporta la fel, n-ai rezolvat nimic”, spune Laura Ştefan, expert în anticorupţie, pentru Adevărul.

Politică - 11 sep, 14:13

Primărița comunei Deda, Lucreţia Cadar, a fost reţinută de DNA. Acuzațiile procurorilor

Nu cred că mai există român care să nu fi auzit de DNA. Un sondaj arată că încrederea în procurorii anticorupție a sărit de 60%.

“E un moment în care toată lumea validează ce face DNA-ul, dar acum trebuie să ne gândim şi la riscuri. Trebuie foarte mare atenţie pentru ca la adăpăstul acestei credibilităţi să nu se comită greşeli şi mai ales abuzuri”, atrage atenția analistul Cristian Ghinea, scrie sursa citată.

Alina Mungiu Pippidi, implicată în lupta anticorupţie ca reprezentant al societăţii civile, crede că „spectacolul” arestărilor la oră de maximă audienţă este o etapă necesară în procesul de transformare a României: „Trebuie să dai un mesaj că era privilegiată în care unii erau deasupra legii s-a terminat. Pentru toţi ăştia, situaţia de azi era de neconceput acum cinci ani. Erau oameni care spuneau pe faţă oricui că ei sunt deasupra legii. Legea trebuie să fie şi ea deasupra oamenilor vreo cinci-zece ani până când or să se descurajeze comportamentele”.

DNA a produs spaimă, dar nu numai atât. Faptul că tot mai multe persoane importante au ajuns să fie cercetate, dar şi câteva prevederi din Codul Penal care îi protejează pe complici dacă denunţă o faptă înainte ca procurorii să fi început o anchetă au încurajat populaţia, după ani de tăcere, să facă sesizări de corupţie.

Numai că în ciuda acestei situaţii, politicienii rămaşi în picioare par mai degrabă preocupaţi de cum ar putea să opreasă fenomenul anticorupţiei şi nu de o eventuală primenire a clasei politice. „Ei vor căuta mereu să se strecoare, să găsească noi metode, noi feţe ale corupţiei. După «Mani Pulite», în Italia controlul banilor s-a mutat prin diverse cluburi, loje… Au început şi la noi să apară tot felul de masonerii din astea parapolitice, deci băieţii se adaptează”, afirmă Alina Mungiu.

Numărul celor care s-au prezentat la DNA pentru a semnala astfel de cazuri a crescut cu 75% în 2014.