Ce se întâmplă cu bărbații români dacă refuză încorporarea, în caz de război. Consecințele sunt grave

În cazul unui război, legislația din România prevede o serie de pedepse pentru cei care refuză încorporarea, mai ales dacă aceasta este impusă prin ordin, provenit de la o unitate militară. Totuși, ca încorporarea să fie obligatorie și impusă, sunt necesare etape premergătoare, impuse de președintele țării.

După cum se arată în Codul Penal din 2009, refuzul de a se încorpora în armată este considerat infracțiune în România și se pedepsește cu închisoarea.

Citiți și: Pe unde ar intra Rusia în România în cazul unei invazii. Scenariile luate în calcul de armata SUA

Eveniment - 08 nov, 08:30

Guvernul României a aprobat achiziționarea celor 32 de avioane F-35 din SUA. Va fi cea mai scumpă achiziție din istoria Armatei

Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în armată, în caz de război

După cum arată art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Totuși, există o condiție esențială pentru aplicare, prevăzută în Codul Penal la art. 432 și anume să existe „stare de asediu” sau „război”.

Ce presupune starea de asediu și când se aplică

În 2020 a fost instituită starea de urgență, de către președintele Klaus Iohannis, în condițiile pandemiei de SARS-CoV-2. Similar, se poate aplica și starea de asediu, în cazul unui conflict armat în care România este parte.

„Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României”, se arată în OUG din 1999.

Starea de asediu, potrivit OUG din 1999:

Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.”

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.”

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate.

Art. 13. – În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, Preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea.Art. 14. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;

b) zona în care se instituie;

c) perioada pentru care se instituie;

d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
Respingeri de neconstituţionalitate (1), Jurisprudenţă, Reviste (6)

e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;

Care este vârsta pentru încorporarea în armată

Grijile românilor cu privire la acest subiect au apărut în contextul crizei dintre Rusia și Ucraina. Din 2004, România este membră NATO ceea ce înseamnă că în caz de conflict, ea va fi apărată și va primi ajutor din partea celorlalte state membre.

În prezent, serviciul militar poate fi făcut pe bază de voluntariat, după o decizie a Senatului din 2007. Totuși, în cazul stării de asediu și stării de mobilizare, armata devine obligatorie pentru bărbați.

În caz de război, pot fi încorporați tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, cu condiția ca aceștia să fie evaluați de medicul de familie, după cum se precizează într-un Ordin, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014.