Florin Cîțu, președintele PNL, a răspuns, marți, criticilor aduse noului proiect de lege privind desființarea Secției speciale, proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției, condus de liberalul Cătălin Predoiu.
Cîțu a spus că dacă noua variantă de proiect corespunde recomandărilor MCV, atunci subiectul e închis: „Până acum văd că a corespuns”. Acesta a mai precizat că, din câte știe, „proiectul de lege ține cont de avizul Comisiei de la Veneția” primit anul trecut. De precizat este că, în 2021, Comisia se pronunțase pe un proiect avansat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR).
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
USR a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneția în legătură cu noul proiect de lege privind desființarea Secției speciale, proiect pus în dezbatere publică de Cătălin Predoiu (PNL), actualul ministru al Justiției.
În opinia lui Cîțu, demersul nu se justifică deoarece Comisia a mai fost sesizată o dată.
„A fost sesizată odată chiar dacă fără acordul premierului, dar, în fine, am închis ochii atunci. A fost seizată atunci și știu că proiectul de lege ține cont de avizul Comisiei primit atunci. Nu am emoții, am încredere în soluțiie colegilor”, a spus Cîțu.
Întrebat dacă crede că se rezolvă problema, în contextul în care există temeri că prin proiectul propus de Predoiu practic Secția specială e înlocuită cu o altă structură, liderul liberalilor a răspuns: „Acuzațiile… Trebuie să vedem dacă și discuțiile ministrului cu partenerii, să vedem dacă acest proiect corespunde recomandărilor din MCV. Dacă corespunde, mergem mai departe. Până acum văd că a corespuns”.
Întrebat despre criticile conform cărora, în noua variantă, dosarele ce țin de corupție nu ajung la DNA, președintele PNL a răspuns: „Varianta va fi propusă partenerilor europeni care au scris MCV și au făcut recomandările. Dacă ei sunt de acord cu această variantă, subiectul e închis”.
Recent, Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un nou proiect de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
„Principala prevedere a proiectului de lege și scopul proiectului este, bineînțeles, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție începând cu data adoptării proiectului de legii. Pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau în competența Secției am folosit un model inspirat din modul de funcționare a Parchetului European, adică un număr de 12 procurori în centru, la București, și un număr de 30 de procurori răspândiți în țară, câte doi procurori de fiecare Curte de Apel, în total 42 de procurori care vor investiga infracțiunile care până acum erau în competența Secției”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au transmis deja că proiectul desființează SIIJ doar formal, iar modul de numire al procurorilor agravează problemele existente.
„Partea bună este că se desființează Secția Specială și că trece competența la procurori care oricum aveau înainte, cel puțin parțial, competența de a instrumenta și astfel de cauze.
Partea negativă este că dosarele nu se întorc și la parchetele specializate. În proiectul de lege, cauzele de corupție sau de crimă organizată care implică magistrați, chiar dacă sunt cercetate și alte persoane, se vor trimite spre instrumentare procurorilor competenți să cerceteze magistrați”, a remarcat și Andrea Chiș, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), citată de G4Media.