Începând de vineri, pentru fiecare bacșis lăsat, orice român trebuie să primească bon fiscal, iar firmele care nu au un registru în care să treacă banii cu care vin angajaţii la muncă riscă să fie amendate de ANAF cu până la 9.000 de lei.
Jurnaliştii i-au semnalat, însă, ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, faptul că fiscalizarea bacşişului pentru livrările la domiciliu este imposibil de pus în practică, scrie Adevărul
Problema taximetriştilor, ignorată
Taximetriştii, care taxează clienţii prin aparate speciale care calculează suma de plată în funcţie de tariful pe kilometru şi distanţa parcursă, sunt o categorie aparte. Aparatele de taxare folosite de taximetrişti nu au funcţia de a introduce suma oferită drept bacşiş pentru a elibera bon fiscal.
Teodorovici explica în urmă cu două săptămâni că, pentru călătoria cu taxi, aparatul de marcat va trebui modificat astfel încât acesta să emită, în afara bonului fiscal emis conform distanţei parcurse şi tarifului perceput pe kilometru, şi un bon fiscal pentru bacşiş.
Numai că experţii îl contrazic. „Actualele aparate nu sunt dirijabile, noi nu putem să scriem cifre pe bonuri, acestea se generează automat, în funcţie de rulajul roţii sau de staţionarea acesteia. Este imposibil să dăm bonuri separate, pentru că nici măcar nu există case de marcat cu asemenea funcţii“, declara, pentru „Adevărul“, Mihai Ghişă, preşedintele Asociaţiei Transportatorilor în regim de Taxi şi Închiriere (APTI). El a spus că va da o directivă în firma sa astfel încât să fie interzisă încasarea de bani suplimentari de la clienţi.
Registrul de bani personali, în vigoare
Pentru a verifica dacă sumele primite ca bacşiş de la clienţi sunt fiscalizate, Guvernul a introdus caietul de bani personali, obligatoriu şi el de vineri, 8 mai. În acest registru, fiecare angajat al unui operator ce utilizează casă de marcat este obligat să treacă în fiecare zi, înainte de începerea programului de lucru, sumele pe care le deţin asupra lor.
Caietul de bani personali ar putea duce, la rândul său, la alte situaţii ciudate, cum ar fi cazul în care salariatul cheltuieşte deja o parte din banii săi în pauza de masă.
De altfel, bacşişul a devenit motiv de scandal şi s-a ajuns la măsura impozitării lui după ce o serie de patroni au acuzat Direcţia Antifraudă că le-a suspendat activitatea firmelor pentru sumele găsite suplimentar în casele de marcat. În timp ce Fiscul argumenta că aceste sume înseamnă evaziune fiscală, patronii spuneau că reprezintă bacşiş sau restul neridicat de clienţi.
Amenda dată pe nedrept nu se recuperează
Ordonanţa 8/2015, care legiferează impozitarea bacşişului, include şi prevederea potrivit căreia un agent economic are posibilitatea de a plăti de 10 ori amenda aplicată de inspectorii Antifraudă pentru a nu ţi se suspenda activitatea punctului de lucru în cazul depistării unor nereguli în gestiune. Numai că tot aici se arată că, în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei, suma se face venit la bugetul de stat şi nu se restituie, după cum arată consultantul Gabriel Biriş într-o postare pe Facebook. Pe scurt, amenda dată pe nedrept nu poate fi recuperată, ea ajunge la bugetul statului.