Elena Udrea i-a scris un mesaj lui Cătălin Striblea în direct în cadrul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, de pe B1 TV, referitor la codul de procedură penală, în care a detaliat explicații cu privire la declarațiile din 19 aprilie.
“Noul cod vorbește de probe din care să rezulte suspiciuni rezonabile, doar că niciun judecator nu intră pe fond în faza urmăririi penale să verifice dacă există aceste probe. Așa ca este inutilă această prevedere daca nu se verifică existența probelor și se crede doar referatul de prelungire al procurorului. În ședința în care am fost pusă în arest la domiciul, am rugat Instanța să intre pe fond și să verifice probele pe care procurorii le-au pus in rechizitoriu, cred că de aceea a durat 2 zile și de aceea mi-au acceptat contestația. Înainte dosarul venea legat cu fundiță și pleca la fel”, a scris Udrea.
„Asta era explicația acestei chestiuni și a dezbaterii care se poartă în jurul sintagmei „probe care să ducă la supiciuni”, a mai explicat Udrea.
Nu te poti uita la probe decât dacă judeci fondul, zice Stiblea.
Fostul ministru, a scris, pe 19 aprilie, un mesaj pe pagina sa de facebook, prin intermediul echipei de comunicare, prin care condamnă practica potrivit căreia judecătorii trebuie să analizeze zilnic mii de file ale unui dosar. Asta, în condițiile în care aceștia pot avea chiar și 10 dosare în aceeași zi. Așa că, de multe ori, judecătorii copiază argumentele procurorilor, susține Udrea.
Aceasta mai spune că arestul preventiv în cazul său se bazează doar pe două denunțuri și două declarații din dosar.
Fosta candidată la președinție lansează chiar și un atac la adresa sistemului juridic din România, și anume, acela potrivit căruia dosarele ”vin cu fundă la instanță și se întorc fără a fi deschise”.
”Cum e cu „probele” împotriva Elenei Udrea
S-a tot vorbit despre faptul că prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea ar demonstra, de o manieră peremptorie, că există probe împotriva sa. Această asumpţie este rezultatul prevederilor noului Cod de Procedură Penală, care presupune existenţa unor probe din care să rezulte „suspiciunea rezonabilă”. Asta în condiţiile în care, pe vechiul Cod, se cereau doar „indicii temeinice”.
Practic, noul Cod de Procedură Penală obligă judecătorii de drepturi şi libertăţi să intre pe fondul cauzelor şi să analizeze probele. În realitate însă, acest lucru nu se întâmplă niciodată. Vorbim de termene date, uneori, de pe o zi pe alta, ceea ce ar presupune ca un judecător să analizeze mii de file ale unui dosar în doar câteva ore. Şi s-ar putea să aibă chiar şi 10 dosare în aceeaşi zi.
De fapt, dosarele vin cu fundă la instanţă şi tot aşa se întorc fără a fi deschise.
Mai mult, chiar judecătorii atrag atenţia inculpaţilor şi avocaţilor apărării că, la acest moment al urmăririi penale, argumentaţia trebuie să se refere la motivele pentru care inculpatul nu trebuie judecat în arest preventiv, fără să se intre pe fondul cauzei. Ceea ce vine în contradicţie cu prevederile noului Cod Penal.
Aşa se face că, pe două denunţuri şi două declaraţii din dosar, Elena Udrea stă în arest preventiv de două luni de zile, pentru că şi denunţurile şi declaraţiile sunt considerate probe. Dar, dacă nu te uiţi pe ele să vezi că sunt contradictorii, că se schimbă de la un moment la altul, că nu se corelează între ele şi nici cu nimic altceva, rişti să spui că sunt motive pentru arestarea preventivă. Lucru care se întâmplă aproape în toate dosarele complicate cu mii de file şi zeci, sute de inculpaţi.
Soluţia ar fi să se ştie clar care sunt infracţiunile care necesită în timpul anchetei arestarea preventivă. Pentru că există cazuri în care o persoană acuzată de o evaziune fiscală de 10.000 de lei stă 5-6 luni în arest preventiv pentru că există probe care să conducă la „suspiciuni rezonabile”. Trebuie, deci, modificat Codul de Procedură Penală pentru a se clarifica aceste situaţii şi pentru a nu mai obliga judecătorii să intre la momentul desfăşurării anchetei penale pe fondul cauzei.
Echipa de comunicare”, este mesajul postat pe rețeaua de socializare.