Basarabenii, ucrainenii, rușii lipoveni și sârbii sărbătoresc Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi. Astfel, nașterea Domnului are loc în data de 7 ianuarie, în timp ce Revelionul este serbat în noaptea dinspre 13 spre 14 ianuarie.
Tradițiile acestora sunt puțin diferite față de obiceiurile cu care ne obișnuim în fiecare an. Spre exemplu, bucatele tradiționale au alte nume în funcție de zonă, iar maniul poate fi altul, comparativ cu preparatele românilor care sărbătoresc Crăciunul în stil nou.
În 1923, Biserica Ortodoxă Română a adoptat Calendarul gregorian, după Sfătuirea de la Constantinopol. Totuși, câteva biserici ortodoxe au rămas la calendarul pe stil vechi, pentru că sărbătoresc Sfintele Paște pe stil vechi.
Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt respectate în special de basarabeni, de rușii lipoveni, de ucraineni și de sârbi. În calendarul „pe stil vechi”, cele două sărbători au ca data ziua de 7 ianuarie pentru Crăciun și noaptea dinspre 13 spre 14 ianuarie pentru Anul Nou.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții ale basarabenilor are loc în ziua de 13 ianuarie, atunci când se pun în casă, pe un platou, 12 legume și fructe ce reprezentau bogăția pământului și un an nou roditor.
În România, Crăciunul și Anul Nou se sărbătoresc pe rit vechi în special în comunitățile de sârbi, ucraineni, basarabeni și ruși din Moldova, Banat și Dobrogea.
În România, încă mai sunt respectate tradițiile rușilor lipoveni, ale basarabenilor și ucrainenilor, dar și ale sârbilor care serbează cele două mari sărbători de iarnă pe stil vechi.
În aceste comunități, perioada Sărbătorilor de iarnă începe în ziua de 7 ianuarie, moment ce marchează Crăciunul. În ajunul Crăciunului sărbătorit pe rit vechi, ortodocșii pregătesc bucate de post, pe care le așează pe masă, acestea fiind servite în ajun, de Crăciun urmând să fie reluat meniul „ de dulce”. În comunitățile ce serbează pe stil vechi se gătesc câte 12 feluri de mâncare, toate în numele apostolilor.
Femeile pregătesc, în ajunul Crăciunului, un aluat mic în formă de opt, numit „Crăciunelul” sau „Ajunelul”, acesta fiind vestitorul sosirii Crăciunului.
În ziua de Crăciun, la prima masă nu se consumă bucate grele, ci mai repede preparate cu orez, pentru că este sățios, iar la masa de prânz vin felurile principale, de sărbători, preparate în special din carne de porc: piftie, friptură, varză călită. Tot la masă se servesc și cozonacii, pâinea coaptă în casă, dar și colacii sub forma cifrei 8.
În data de 13 ianuarie, se coace un colac mare pentru tinerii care vin din poartă în poartă sau din ușă în ușă să ureze. Din acesta se împarte câte o bucată pentru fiecare urător. Tot atunci se mai coace un colan mare, în forma de 8 pe care oamenii îl pun la icoane.
La colindat, în mod tradițional, merg doar bărbații și flăcăii, iar colindătorii primesc de la gazde diferite bucate și daruri.
În Ajunul Crăciunului, se servesc doar preparate din post, iar la rușii lipoveni este o sărbătoare a familiei, cu ocazia căreia se adună toate rudele și persoanele apropiate.
Copii merg la colindat în seara de Ajun, moment în care primesc bucate și daruri, iar la miezul nopții, credincioșii merg la biserică, moment în care începe Slujba de Crăciun.
În comunitățile de sârbi, la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar, ce se numește „badnjak”. Potrivit tradiției, creanga ce arde va aduce bucurie și belșug în casele oamenilor, scrie Hotnews.ro.
În fiecare gospodărie există un desert tradițional, faimoasa cesniță, o prăjitura realizată din foi foarte fragede și nucă, în mijlocul căreia se așează o monedă. Cel care va găsi moneda va avea noroc tot anul următor.