Long COVID, o nouă provocare pentru medici și bolnavi. Care sunt cele mai frecvente simptome după trecerea prin boală

Long COVID este o nouă afecţiune, care pare să afecteze peste 50% dintre persoanele care au dezvoltat boala SASRS-CoV-2, potrivit unei cercetări publicate pe Jama Network Open.

Chiar dacă virusul nu mai este în organism, în organism rămân o mulțime de sechele. Oboseală, dificultăți de respirație, dureri toracice, dureri articulare și pierderea gustului sau a mirosului sunt câteva dintre simptome. Medicii din România spun că 80% dintre bolnavi rămân cu simptome pe termen lung.

Doru are 59 de ani şi este internat la Institutul „Marius Nasta” de mai bine de o lună. A stat prea mult acasă cu simptome, este nevaccinat împotriva COVID-19 şi starea lui s-a înrăutăţit treptat. Medicii au fost nevoiţi să-l intubeze timp de o săptămână.

Long COVID este o prelungire a agravării bolii, susțin medicii

El are nevoie de recuperare, în primul rând pentru musculatură şi respiraţie, făcând parte dintre cei care au long COVID.

„Este o bicicleta pentru recuperare. Este necesară, pentru că pacienții care stau săptămâni întregi imobilizati la pat au atrofie musculară totală, a întregii musculaturi”, explică Genoveva Cadar, medic ATI, potrivit Digi24.

Recuperarea post-COVID se face de multe ori în secţiile non-Covid. Pacienții rămân uneori cu traume mari în organism.

„Peste 80% din pacienți, zilnic, din secția non-covid sunt, de fapt, pacienți long covid, adică pacienți care nu și-au terminat evoluția bolii în cele 15 zile de internare anterioară și care continuă în forme grave, critice, la noi în secția non-covid”, spune doctorița Genoveva Cadar.

„Așa-zisul long covid, inițial nu asta însemna, însemna doar o recuperare foarte lentă, dar acum această recuperare foarte lentă de fapt a devenit o prelungire a agravării bolii, uneori până la exitus”, spune Genoveva Cadar.

Cum se manifestă ”Long Covid”

„Simptomatologia variază, de la simptome relativ ușoare, adică de oboseală, după trecerea prin boală, dureri musculare, dureri de cap, pierderea părului – părul, la 25% din pacienții care au trecut prin COVID se observă post-COVID o pierdere a părului -, chiar simptomatologie severă, cardiacă, neurologică, renală și respiratorie”, explică Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.

„E groaznic. Foarte mulți dintre acești pacienți care au rămas singuri în această perioada, poate și prin decesul unor membri ai familiei, au nevoie de suport și kinetoterapeutic, și psihologic. Sfatul este să facă exercițiu fizic atât cât se poate, adică să forțeze oarecum plămânul să lucreze la capacitate maximă pentru a recupera din alveolele colavate, pentru că acestea în timp să nu se fibrozeze”, explică dr. Genoveva Cadar.

„Fibroză înseamnă formarea unui țesut cicatricial, dacă vreți, care îngroașă foarte mult membrana alveolo-capilară, adică distanța dintre interiorul alveolei, unde se află oxigenul, și vasul de sânge unde trebuie să ajungă oxigenul. Fibroza clasică se formează în ani și chiar zeci de ani. Aici vorbim de o fibroză care se transformă în săptămâni și cu o evoluție extrem de rapidă care, practic, nu poate fi împiedicată cu niciun tratament”, explică dr. Genoveva Cadar.

„Peste 95% din plămân este afectat. Noi considerăm asta o forma critică. O să rămână, din păcate, cu sechele foarte extinse”, explică un medic arătând pe computer tomografiile unui pacient.

Cercetătorii de la Penn State College of Medicine au revizuit 57 de rapoarte cu date de la 250.351 de adulți și copii nevaccinați diagnosticați cu virusul COVID-19.

Dintre acestea, 79% dintre pacienți au fost internați în spital, iar majoritatea (79%) locuiau în țări cu venituri mari; 56% sunt bărbați cu vârsta medie de 54 de ani.

România are în prezent două centre pentru recuperarea post COVID – la Insitutul „Marius Nasta” din Capitală şi la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara.