Facebook se confruntă cu presiuni provenite din partea societății civile, pentru a elimina dezinformarea privind schimbările climatice, dar și pentru a oferi transparență privind problemele cu care se confruntă planeta, arată publicația The Hill.
Mai multe rapoarte publicate săptămâna aceasta, în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, au descoperit zeci de conturi care răspândesc dezinformare climatică și au ridicat întrebări cu privire la eforturile gigantului tehnologic de a combate acest tip de conținut. De asemenea, presiuni privind compania Meta au fost transmise și privind dezinformarea din acest context pandemic; mesajele anti-vaxx și dezinformarea privind purtarea măștii au fost sau vor fi eliminate.
„Facebook nu este singurul responsabil pentru dezinformarea climatică existentă, dar cu siguranță amplifică problema și o posibilă problemă mai mare pe linie și nu face nimic în privința ei”, a spus Sean Buchanan, autorul unui raport Stop Funding Heat, publicat joi.
Raportul respectiv, împreună cu un altul pe tema de la Centrul pentru combaterea urii digitale (CCDH), publicat la începutul săptămânii, au fost dezvăluite în timp ce liderii globali s-au reunit la summitul ONU, pentru a discuta noile eforturi de abordare a schimbărilor climatice.
Raportul Stop Funding Heat, lansat în parteneriat cu grupul Real Facebook Oversight Board, a estimat o gamă medie între 818.000 și 1,36 milioane de vizualizări zilnice ale dezinformarii climatice, citând date de la platforma de monitorizare CrowdTangle.
Autorii au descoperit că doar 3,6% dintre informațiile climatice identificate pe platformă au aplicată o etichetă de verificare a faptelor.
Raportul definește dezinformarea climatică drept conținut care „subminează existența sau impactul schimbărilor climatice” sau care „denaturatează” datele științifice „pentru a eroda încrederea în știința climatică”.
O parte din problema cu care se confruntă cercetătorii este ambiguitatea în ceea ce Facebook consideră dezinformarea climatică, a spus Buchanan.
„Au un program terță parte de verificare a faptelor care, teoretic, verifică dezinformarea climatică. Dar, după cum am văzut, doar 3,6% din informațiile greșite despre climă pe care le-am identificat au fost de fapt verificate. Ceea ce înseamnă unul din două lucruri – ei nu știu cum să o pună în aplicare sau nu o aplică foarte bine”, a mai transmis acesta.