Avocații Elenei Udrea au depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care arată că procurorii DNA fac presiuni asupra unor denunțători din dosarul ”Gala Bute”, pentru a le influența astfel mărturia, informează B1 TV.
Avocații au sesizat CSM cu privire la anumite nereguli pe care procurorii le-au comis în cazul fostei candidate la prezidențiale. Aceștia cer să se declanșeze o anchetă prin care să se stabilească dacă procurorii DNA au respectat principiul corectitudinii în acest dosar.
Avocații vorbesc și de anumite presiuni care se fac la adresa a doi inculpați aflați în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu.
”Luni, la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în „Gala Bute”, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, se arată într-un mesaj pe pagina de facebook a Elenei Udrea
Susțin avocații Elenei Udrea că DNA încearcă să realizeze o poveste a acuzațiilor. În ședința de judecată care a vizat prelungirea arestului preventiv, procuroii au prezenta o trunchiere a celor declarate de către denunțători în fața instanței, atunci când au avut loc confruntările, mai spun avocații.
Mai mult, aceștia afirmă că au chiar și indicii potrivit cărora cererea procurorilor a fost judecată de un judecător de drepturi și libertăți care ține cont mai mult de ceea ce zice acuzarea și nu apărarea.
De asemenea, soluția în cadrul Udrea, ar fi fost dată judecătorului într-un plic, conchid avocații.
”Momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător. Practic, se încalcă foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent. E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, se arată în postarea de pe rețeaua de socializare.
„• 1. Toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze pe Udrea. Scopul final este acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, nu contează probele sau faptul că toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune.
• 2. Pentru că am vorbit de presiuni, luni, la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în „Gala Bute”, ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber.
• 3. Procurorii încearcă să ascundă judecătorilor probe şi elemente importante care sunt în favoarea inculpaţilor şi mai ales a Elenei Udrea. De altfel, referatul prin care s-a cerut prelungirea mandatului de arestare conţine trunchieri ale declaraţiilor astfel încât să se construiască o poveste.
• 4. Procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar) deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu să dea o declaraţie împotriva Elenei Udrea.
• 5. Momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător. Practic, se încalcă foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent. E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic.
• 6. Procurorii nu au permis Elenei Udrea sau avocaţilor săi să pună anumite întrebări relevante. Una dintre acestea era adresată Anei Maria Topoliceanu: „dacă în ziua în care Alina Bica a fost reţinută, a avut o întâlnire cu Gheorghe Stelian în care acesta i-a spus că a negociat şi pentru ea protecţie la DNA în dosarele pe care le-ar putea avea?” Asta ar fi arătat că unii sunt ţintă, în timp ce alţii sunt protejaţi.
• 7. Procurorii nu îşi îndeplinesc decât pe jumătate îndatoririle – administrează doar probele care le convin şi neglijează toate declaraţiile şi probele în favoarea inculpaţilor pe care vor să-i distrugă.”