România se va schimba radical după campania DNA: “În spatele uşilor închise se scriu scenarii pentru vremurile de după"

Direcția Naționale Anticorupție a început anul acesta operațiunea de curațare a clasei politice românești. Am putea spune că trăim un moment istoric, a cărui importanţă este comparabilă, în anii recenţi, cu revoluţia din 1989. Întrebarea este cine va veni în locul politicienilor care acum îngroașă rândurile la DNA sau se înghesuie în arestul Poliției Capitalei.

În acest context, jurnalistul Mihanea Măruță este de părere că această campanie va avea, cum e firesc, şi o curbă descendentă şi că “în spatele uşilor închise” se scriu, dacă nu s-au scris deja, scenarii pentru “vremurile de după”.

Mihnea Măruță expune, într-un editorial postat pe blogul său, un model asemănător cu acțiunea declanșată de procurorii anticorupție. Astfel, jurnalistul amintește de investigația derulată în Itlaia anilor 1990.

Știri Locale - 11 dec, 14:40

DNA anchetează Primăria Iași, pentru achizițiile de cărbune folosit la încălzirea orașului

“Am vrut să-i aflu rezultatele şi, din link în link, am descoperit o poveste de o relevanţă uimitoare pentru România de azi. Mai întâi, câteva numere, ca să puteţi compara: de-a lungul acestei campanii judiciare au fost citaţi ca suspecţi peste 5000 de cetăţeni, au fost dizolvate consiliile locale a circa 400 de oraşe şi orăşele, iar, la un moment dat, mai bine de jumătate dintre membrii Parlamentului de la Roma erau puşi sub acuzare pentru fapte de corupţie.

Mani Pulite a debutat la Milano, în februarie 1992, când judecătorul Antonio di Pietro (care avea să devină imaginea operaţiunii) a dispus arestarea lui Mario Chiesa, membru al Partidului Socialist Italian (PSI), care primise mită de la o firmă de curăţenie (sic!). Şefia partidului, însuşi fostul premier Bettino Craxi, s-a lepădat de Chiesa, iar acesta, dezamăgit, s-a apucat să spună ce ştia.

Au urmat, pe scurt, arestarea şi condamnarea a numeroase personalităţi din zona politică şi de business, ceea ce a dus, nici mai mult, nici mai puţin decât la dispariţia celor două mari partide italiene, socialiştii lui Craxi şi Democrazia Cristiana (centru-dreapta), condus de legendarul Giulio Andreotti – de şapte ori preşedinte al Consiliului de Miniştri, care se afla în fruntea guvernului inclusiv la momentul declanşării campaniei anticorupţie.

Atât de puternic a fost cutremurul din justiţie, încât a determinat sfârşitul Primei Republici italiene. “, scrie jurnalistul.

Un alt aspect interesant este că Mani Pulite începe la doar câteva luni de la desfiinţarea Uniunii Sovietice. Astfel, SUA îşi reevaluează aliaţii europeni şi purcede la intervenţii acolo unde interesele strategice îi sunt puse sub semnul întrebării.

“A fost Mani Pulite o operaţiune susţinută de CIA pentru a rade întreaga clasă politică din Peninsulă? Nu ştim. Dar, din cele de mai sus, puse cap la cap, reiese că americanii au contribuit decisiv la startul anchetei şi, ulterior – cel puţin până la instalarea, în 1993, a ambasadorului Bartholomew -, au fost în contact direct cu echipa de coordonare a magistraţilor italieni.”, mai scrie în articolul publicat pe mihneamaruta.ro.

Asemănările dintre ancheta din Italia din anii ’90 și cea din România anului 2015 sunt: Corupţia generalizată, ca realitate intolerabilă, falimentul moral al politicienilor, finanţarea ilegală a partidelor, cu vârfuri în campaniile electorale, rezolvată prin contracte publice atribuite reţelei de clienţi și un catalizator extern: modificarea relaţiilor strategice din Europa şi din lume, odată cu anexarea Crimeei şi intervenţia Rusiei în estul Ucrainei.

De asemenea, jurnalistul este de părere că efectele maxime ale DNA pot fi:

-Prăbuşirea întregii clase politice româneşti, adică a celor două mari partide, PSD şi (noul) PNL. Acest lucru se va întâmpla dacă anchetele DNA vor duce până la şefii acestor partide (ca un făcut, asta se întâmplă în ultimele zile ). În acest caz, din lipsă acută a alternativelor de leadership, structurile de putere centrală pot intra în colaps.

-Impunerea unor partide şi figuri noi, aparent curate, însă docile în relaţia cu marele aliat.

– Transformarea completă a relaţiei dintre mediul politic şi mediul de afaceri din România.

Mihnea Măruță consideră că România este total nepregătită pentru o asemenea revoluţie pe toate nivelurile.

“În interiorul partidelor nu există eşaloane sau personalităţi capabile să preia conducerea, formaţiunile neparlamentare sunt minuscule pentru a-şi asuma guvernarea, iar cele foarte noi (precum al Monicăi Macovei) abia inhalează odorurile politicii româneşti.

E probabil că în serviciile secrete există oameni sau grupuri care s-au gândit la aceste perspective, de aceea devine interesant să vedem ce feţe noi vor apărea tot mai des la televiziunile de ştiri. De asemenea, e de aşteptat ca partidele să înceapă să curteze personalităţi de succes din business, dar şi lideri de opinie din cultură sau presă, invitându-i să ocupe poziţii eligibile sau propunându-le funcţii direct în structurile superioare.

A propos de presă: dacă e să ne luăm după precedentul italian, proprietarii de mass-media care nu vor fi condamnaţi în această campanie au undă verde să joace un rol important în “viitoarea republică” de la Bucureşti. Cu ajutorul lor vor fi “făuriţi” noii lideri, deci vom putea deduce uşor cine şi cui şi-a oferit serviciile”, spune jurnalistul clujean.

Statul român şi, prin extensie, România se vor schimba radical după această campanie anticorupţie.