Ministerul Justiției confirmă că instanța din Grecia a respins cererea de predare a lui Dragoș Săvulescu

Ministerul Justiției a confirmat că instanța din Grecia a respins miercuri, 8 septembrie, cererea de predare a lui Drăgoș Săvulescu, arestat provizoriu pe 9 august, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București, în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare. Acesta are de ispășit o condamnare de 5 ani și jumătate de închisoare în România.

Instanța din Grecia a respins cererea de predare a lui Dragoș Săvulescu. Ministerul Justiției, precizări

Instituția susține că informarea oficială este transmisă de către autoritățile competente elene autorității judiciare române emitente, în cazul de față Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile articolului 22 din Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.

„Ministerul Justiției nu deține o informare oficială în acest sens. Instanța din statul de executare are obligația de a informa autoritatea judiciară emitentă și nu autoritatea administrativă. Reamintim diferența fundamentală dintre instituția extrădării și cea a mandatului european de arestare, în sensul că, în cadrul acestei ultime proceduri, cererile de predare se soluționează prin contactul direct dintre autoritățile judiciare”, se arată în comunicatul MJ.

Externe - 20 nov, 21:03

Condamnarea primită de doi francezi şi un român pentru condiţiile mizere de cazare a unor muncitori sezonieri români în Burgundia

Ministerul Justiției a precizat că, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, acționează în conformitate cu competențele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (legea care transpune Decizia cadru 2002/584/JAI). Art. 86 alin. 4 din Legea 302/2004 prevede că Ministerul Justiției, în calitatea sa de autoritate centrală:

a) primește mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene și îl transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în cazul în care persoana solicitată nu a fost localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reușește să transmită mandatul european de arestare direct autorității judiciare române primitoare;

b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției;

c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice;

d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.

„Ministerul Justiției respinge ferm acuzațiile injuste și nefondate apărute în spațiul public, întrucât atât în această speță, cât și în orice altă procedură privind mandatul european de arestare Ministerul Justiției respectă cu strictețe atribuțiile și limitele sale conferinte prin lege, atât pe cea națională, cât și din perspectiva instrumentelor comunitare aplicabile”, se mai arată în comunicatul instituției.