Românii cu austeritatea, Alina Bica și compania cu afacerile din retrocedări (VIDEO)

Afacerile în care era implicată Alina Bica, în vreme ce era în Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, au continuat, indiferent de obstacol. Nici criza economică nu a întrerupt planurile acesteia şi ale celorlalţi suspecţi. În vreme ce, cu avizul ministrului Justiţiei de atunci, Cătălin Predoiu, românilor li s-au tăiat salariile, pensiile, au fost reduse indemnizaţiile pentru mame sau au fost impuse noi taxe, cei de la putere şi-au continuat schema de îmbogăţire din retrocedări.

La începutul anului 2009, în plină criză economică, România cerea ajutorul Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, pentru a susţine programul de stabilizare macroeconomică şi reformele Guvernului. FMI a aprobat atunci un credit stand-by de aproape 13 miliarde de euro.

Cu ţara împrumutată, Guvernul Boc a luat o serie e măsuri de austeritate, pentru a face faţă crizei.

Una dintre măsuri: închiderea spitalelor. Peste 60 dintre unităţile medicale s-a pus lacătul, pe motiv că nu asigurau continuitatea asistenţei medicale. Acestea ar fi trebuit să se transforme în cămine pentru persoanele vârstnice, având în vedere că astfel de centre erau foarte puţine la număr. Între 2.000 şi 4.200 de bătrâni ar fi trebuit să beneficieze de îngrijiri.

Nu a fost singura decizie care i-a afectat pe pacienţi. Pentru că fondul de asigirări de sănătate ajunsese deficitar, costurile necesarului de servicii medicale al populaţiei nu mai putea fi acoperit. Aşa că şi pensionarii au fost nevoiţi să contribuie.

În plus, printr-o ordonanţă de urgenţă, au fost tăiate indemnizaţiile mamelor pentru creşterea copiilor cu 15%.

De departe însă, cele mai drastice măsuri au fost tăierea pensiilor şi a salariilor.

Au fost afectate atunci pensiile poliţiştilor, ale funcţionarilor publici, pensiile militare de stat sau ale magistraţilor, diplomaţilor, piloţilor şi nu numai.

Pentru a face faţă crizei, Guvernul a decis să taie 25 % din salariile tuturor bugetarilor. O lovitură dură, la care s-a adăugat o serie de taxe şi impozite. Astfel, pentru persoanele juridice, impozitul pentru veniturile pe dividende a crescut de la 10% la 16 la sută, veniturile obţinute din jocurile de noroc au fost impozitate cu 25% în loc de 20 şi au fost impuse mai multe taxe de solidaritate.

Toate modificările au fost avizate de Cătălin Predoiu, atunci ministru al justiţiei.

În tot acest timp, afacerile de la ANRP cu retrocedarea terenurilor au continuat.