România se menține în fruntea unui alt top negativ, la nivelul Uniunii Europene și anume, la capitolul de morți în accidente rutiere. În 2020 au fost înregistrate 85 de decese la milionul de locuitori, cifre mai mici față de anul precedent, marcat de restricțiile anti-COVID, dar suficient de îngrijorătoare astfel încât să ridice noi semne de întrebare.
Față de 2019, în „anul COVID”, numărul deceselor a scăzut cu 12%.
Țara cu cea mai redusă rată a mortalității rutiere din UE este Suedia, cu 18 decese la un milion de locuitori, de 4,7 ori mai mică decât în România. Bulgaria înregistrează 67 de decese la milionul de locuitori, în urma accidentelor rutiere.
Datele îngrijorătoare ale României, publicate de Comisia Europeană nu determină schimbări majore în comportamentul șoferilor și nici al autorităților. DN2, E85 este cel mai bun exemplu, unde o clipă de neatenție poate fi fatală.
Duminică, opt oameni au murit în urma unui accident pe E85, după ce un microbuz a intrat pe contrasens și a lovit o mașină de categoria B, care circula regulamentar, în care se afla o familie cu copii. Cel mai probabil, microbuzul se afla într-o depășire neregulamentară, aspect binecunoscut pe drumurile din România.
Moldova este regiunea României fără autostradă. Șoferii sunt nevoiți să circule pe infrastructura din perioada lui Nicolae Ceaușescu, pe DN2, drum îngust, cu câte o bandă pe sens, pe care se produc cele mai multe accidente din România.
Într-unul dintre cele mai sângeroase weekend-uri din ultimii ani pe şoselele din România, un profesor din Iași a scris pe pagina sa de Facebook experienţa trăită timp de câteva ore, întorcându-se pe E85, de la București.
„Da, m-am întors din Bucureşti. Am mers încet, mai ales că era noapte, trafic, că se toarnă şi asfalt pe zone extinse şi nu e marcaj deloc. Noaptea este ca în peşteră, nu se vede nimic. Cu toate acestea, te înjură, dau flash-uri din spate, lumea e într-o grabă şi agitaţie fără limite. Şi din faţă se trece peste banda de sens opus. Se fac depăşiri la limită, se merge cu foarte, foarte mare viteză. E cumplit”, a povestit profesorul ieşean Silviu Gurlui.