Ministerul Economiei a publicat proiectul de Ordonanță privind valorificarea activelor legate de combinatul Krivoi Rog. Statul român, plătește anual, din 1999, aproape 1 milion de euro către trei firme de pază

Ministerul Economiei a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României.

Propunerea Ministerului Economiei privind combinatul Krivoi Rog

Ministerul propune valorificarea participației prin licitație, iar în cazul în care în procedura de licitație a fost admisă o sigură ofertă, licitația poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor.

Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanță, inclusiv servicii de consultanță juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul Ministerului Economiei. Sumele încasate din valorificarea participației se fac venit la bugetul de stat.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual, din 1999, aproximativ 1 milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază și conservare. Partea română a identificat ca soluție optimă de valorificare a cotei sale de participație de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitație.

Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenție şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).

Cum a ajuns România să fie implicată în colaborarea pentru construirea combinatului Krivoi Rog

Urmare a transformărilor politice și sociale din țările participante, după preluarea administrației Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

În baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând  cca. 27% din valoarea întregului proiect.

România a investit, până în prezent, cca. 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aprox. 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.

Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puțin de 1, 5 mil tone.

Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea”SIDEX” S.A. Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.