În ziua alegerilor parlamentare, cetăţenii eleni au de ales între austeritate şi faliment. Exit-poll- urile plasează până la această oră coaliţia stângii radicale, Syriza, pe primul loc, cu un scor de 35,5%, faţă de 27,6%, cât ar obţine Noua Democraţie.
Liderul formaţiunii Syriza a declarat la ieșirea de la urne că viitorul comun al Europei nu este cel al austerităţii.
Miza alegerilor de duminică este uriaşă, pentru că rezultatul votului poate decide soarta Greciei. Fie rămâne în zona euro, fie iese din acestă zonă.
În esenţă, alegătorii eleni au două opţiuni, păstrarea austerităţii impuse de creditori în schimbul sprijinului financiar sau un faliment care ar urma să fie negociat.
În acest moment, exit-poll- urile plasează coaliţia stângii radicale, Syriza, pe primul loc, cu un scor de 35,5 la sută, faţă de 27,6 procente, cât a obţinut Noua Democraţie. După ce a votat, liderul partidului stângii radicale elene, Alexis Tsipras a declarat că viitorul comun în Europa nu este cel al austerității, ci al democrației, solidarității și cooperării.
Syriza se obligă să revoce măsurile de austeritate extrem de nepopulare, care fac parte dintr-un plan de salvare impuse țării de către creditorii internaționali. Specialiştii susţin că Syriza ar avea nevoie de 40% din voturi, pentru a-și asigura o majoritate absolută în Parlament. Există experţi care sunt de părere că acest obiectiv ar putea fi îndeplinit, deoarece sistemul electoral grecesc acordă automat un bonus de 50 de locuri taberei câştigătoare.
Sondajele efectuate la ieşirea de la urne arată că, la acest moment, partidul de stânga Syriza se află pe primul loc, cu un scor de 35,5 la sută, faţă de 27,6 procente, cât ar fi obţinut Noua Democraţie.
Potrivit primelor exit-poll-uri, poziţia a treia ar fi ocupată până acum de Partidul Zorii Aurii, cu un scor de 6,4 la sută. Formaţiunea de centru-stânga Potami urmează în acest clasament, cu 6,2 la sută, partidul comunist KKE a primit 5 la sută din voturi, în timp ce formaţiunea de centru-stânga Pasok şi-a asigurat un procent de 4,5%.
Partidul Grecii Independenţi are 4,3 la sută dintre voturi, în timp ce partidul social-democrat Kinima, condus de fostul premier Georgios Papandreou, ar fi obținut doar 2,9 la sută dintre voturi, ceea ce nu i-ar asigura intrarea în Parlament.
Analiştii politici susţin că cei mai mulţi greci vor acorda un vot plin de încărcătură emoţională. Motivul este lesne de înţeles. Grecia a fost în pragul falimentului acum cinci ani şi după cinci ani de austeritate s-a ajuns iar în pragul falimentului.
Liderul partidului Syriza, formaţiune care ocupă primul loc în sondajele electorale, a anunţat că are de gând să renunţe la măsurile de austeritate. Această iniţiativă ar putea declanşa un efect de domino care ar împinge Grecia în afara zonei euro şi ar declanşa o nouă criză financiară în toată Europa. Însă unii eleni nu sunt deranjaţi de acest scenariu.
Alţi experţi susţin că stânga radicală nu va apela la măsuri extreme.