23 august: De la sărbătoare naţională, la lovitură de stat. A trădat sau nu Regele Mihai?

Data de 23 august are conotații puternice pentru poporul român. Dacă până în 1989 a fost o sărbătoare națională, în care se organizau fastuoase defilări militare și manifestații omagiale dedicate partidului și conducătorului iubit, în prezent este doar data în care guvernul condus de generalul Ion Antonescu a fost răsturnat. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a avut loc la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în decursul căruia regimul lui Antonescu se aliase cu Germania Nazistă.

În urma loviturii de stat de la 23 August 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei.

Din ordinul regelui Mihai, conducătorul de atunci al țării, mareșalul Ion Antonescu, alături de mai multi miniștri, era arestat. România redevenea, cel puțin la nivel declarativ, o țară democratică.

După ce a fost arestat, generalul Antonescu a fost predat gărzilor comuniste ale lui Emil Bodnăraș, care la rândul lor l-au predat armatei sovietice pe 31 august, în ziua când aceasta a intrat în București. El a fost ținut prizonier în URSS și nu a fost judecat în procesele de la Nürnberg, fiind adus, în schimb, în România și judecat de Tribunalul Poporului din București. El a fost condamnat la moarte și executat la 1 iulie 1946.

După 6 martie 1945, guvernele României au fost dominate de comuniști și impuse de Moscova cu ajutorul armatei sovietice. Regele Mihai nu s-a putut opune, fiind considerat de sovietici o piedică pentru planurile lor de instaurare a unui regim comunist. Astfel, deși Uniunea Sovietică și-a exprimat printr-o telegramă satisfacția față de evenimentele din România și l-a decorat pe rege cu Ordinul Victoriei, acesta a fost obligat la 30 decembrie 1947 de reprezentantul sovietic Andrei Vîșinski să abdice și să părăsească țara, declarată de comuniști «republică populară».

„Insurecția armată din 23 August 1944” a devenit ziua națională a României în timpul dictaturii comuniste. Spre sfârșitul acestei perioade, la propunerea lui Nicolae Ceaușescu, titulatura s-a transformat în „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”. Istoria acestui eveniment a fost falsificată astfel de la început, rolul regelui Mihai și al partidelor istorice fiind minimalizat, evenimentul fiind prezentat ca fiind aproape exclusiv realizarea Partidului Comunist, care în realitate era la acea vreme o mișcare ce activa în ilegalitate, cu un număr redus de membri.

După căderea regimului comunist, istoricii români au putut analiza necenzurat lovitura de stat de la 23 august 1944. Regele Mihai a acceptat să acorde interviuri mai multor jurnaliști și istorici români, iar acestea au apărut în presa și în publicistica din România, aducând o nouă lumină asupra evenimentelor de atunci. Forurile politice au hotărât ca 23 august să nu mai fie o zi comemorativă.